Asigurare PAD – Asigurarea obligatorie a locuinței (Polița împotriva dezastrelor naturale)

Asigurarea PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale) reprezintă asigurarea obligatorie a locuinței în România. Această poliță oferă o protecție minimă împotriva dezastrelor naturale majore și este impusă prin lege pentru toți proprietarii de locuințe. În cele ce urmează vom explica pe înțelesul tuturor ce este PAD, cine trebuie să o aibă, ce acoperă (și ce nu acoperă), cât costă, cum se încheie și de ce este importantă

Ce este asigurarea obligatorie PAD?

Asigurarea obligatorie de locuință PAD este o poliță de bază care acoperă un număr limitat de riscuri la fenomene naturale, oferind despăgubiri limiate prin lege. PAD are o valabilitate de 12 luni și este emisă în numele Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), entitatea care gestionează aceste asigurări la nivel național. Practic, PAD este primul pas în asigurarea locuinței, reprezentând asigurarea minimală obligatorie pe care trebuie să o dețină orice proprietar.

Prin polița PAD, locuința este protejată financiar în cazul dezastrelor naturale majore. Aceasta nu înlocuiește o asigurare facultativă de locuință, ci oferă un nivel minim de acoperire, urmând ca proprietarul să o poată completa cu o poliță facultativă pentru riscuri suplimentare și sume asigurate mai mari.

Cine este obligat să încheie polița PAD și ce riști dacă nu o ai?

Conform legii în vigoare, toți proprietarii de locuințe din România – persoane fizice sau juridice – au obligația să încheie o asigurare PAD pentru locuințele pe care le dețin. Prin „locuință” se înțelege orice construcție cu destinație rezidențială, fie casă individuală, fie apartament într-un bloc, situată pe teritoriul României și înregistrată ca atare în evidențele fiscale.

Ce riști dacă nu ai asigurare PAD? Legea prevede o serie de sancțiuni și consecințe pentru proprietarii care nu își asigură locuința obligatoriu:

• Amendă contravențională între 100 și 500 lei, aplicată de primărie, pentru neîncheierea poliței PAD la termen. Primăriile au dreptul și obligația de a verifica existența asigurării și de a sancționa lipsa acesteia.
• Nu poți încheia o asigurare facultativă de locuință (opțională) care să acopere riscurile de cutremur, inundație sau alunecare, dacă nu ai mai întâi o poliță PAD valabilă. Companiile de asigurări cer dovada PAD înainte de a emite asigurarea facultativă pentru aceste riscuri.
• Restricții la tranzacții imobiliare: nu se pot efectua modificări în cartea funciară (de exemplu, vânzarea sau intabularea unei proprietăți) fără a prezenta dovada unei asigurări PAD valide pentru imobilul respectiv. Cu alte cuvinte, asigurarea locuinței a devenit o condiție și în procesul de vânzare-cumpărare sau alte operațiuni cadastrale.
• Fără ajutor de la stat în caz de dezastru: statul român nu va acorda despăgubiri sau ajutoare de la bugetul de stat sau local pentru proprietarii care nu aveau locuința asigurată PAD la momentul producerii dezastrului. Dacă, de exemplu, un cutremur major sau o inundație catastrofală vă distruge casa și nu aveți asigurare obligatorie, nu vă puteți baza pe fonduri guvernamentale de reconstrucție.

Toate aceste măsuri au rolul de a crește gradul de asigurare și de a responsabiliza proprietarii. În ciuda existenței legii, mulți români încă nu au polița PAD. Conform datelor PAID, la jumătatea anului 2025 gradul de asigurare era de doar ~23,8% din fondul locativ național – adică sub un sfert din locuințe asigurate, restul rămânând vulnerabile și neprotejate.

Notă: Există și excepții de la obligativitate, determinate de imposibilitatea asigurării. Legea 260/2008 stipulează că locuințele încadrate în clasa I de risc seismic (clădiri cu risc major de prăbușire la cutremur, de obicei marcate cu “bulină roșie”) nu pot fi asigurate prin PAD. Acești proprietari sunt, teoretic, exceptați de la obligație (deoarece companiile nu pot emite polițe pentru astfel de clădiri foarte nesigure). În plus, anexele și dependințele care nu sunt legate structural de casă nu fac obiectul asigurării.

Ce riscuri acoperă asigurarea PAD?

Asigurarea PAD acoperă trei riscuri majore de dezastru natural: cutremur, inundație și alunecare de teren. Dacă locuința suferă daune sau distrugeri cauzate direct de oricare dintre aceste fenomene naturale, polița PAD va despăgubi proprietarul în limita sumei asigurate. Iată cele trei riscuri explicate:

• Cutremur de pământ – mișcările seismice care afectează structura de rezistență și elementele constructive ale locuinței sunt acoperite, indiferent de magnitudine. Practic, dacă un seism provoacă fisuri majore, prăbușiri de pereți sau alte pagube clădirii, veți putea fi despăgubit prin PAD.
• Alunecare de teren – pagubele cauzate de deplasarea sau prăbușirea masei de pământ (teren surpat) care afectează direct construcția asigurată. De exemplu, dacă fundația casei este dislocată ori pereții cedează din cauza unei alunecări de teren pe versant, polița obligatorie va acoperi aceste daune.
• Inundații naturale – sunt incluse inundațiile provocate de fenomene naturale, precum revărsarea râurilor sau ploile torențiale abundente care conduc la creșterea apelor și inundarea zonelor locuite. Importanța acestei acoperiri este majoră, având în vedere că inundațiile frecvente (viituri, ploi extreme) afectează anual multe gospodării. De reținut: inundațiile provocate de factori interni sau accidentali (ex: țevi sparte, infiltrații de la instalații) NU sunt acoperite de PAD – acestea pot fi acoperite doar prin asigurarea facultativă. PAD se referă strict la inundații ca fenomene naturale necontrolabile.

Acoperirea PAD se aplică atât efectelor directe cât și indirecte ale dezastrelor naturale. De pildă, un cutremur poate provoca un incendiu prin ruperea unei conducte de gaz – astfel de consecințe sunt tot în sfera riscului asigurat (incendiul rezultat din cutremur va fi despăgubit, chiar dacă incendiile în sine nu sunt riscuri incluse de PAD, fiind un efect direct al cutremurului). În toate cazurile, dacă dezastrul natural este cauza principală a pagubelor la locuință, polița obligatorie va oferi protecție financiară în limita contractului.

Ce NU acoperă polița PAD (excluderi)?

Fiind o asigurare minimală, PAD nu acoperă o serie de riscuri și bunuri, acestea necesitând asigurări suplimentare facultative. Iată principalele excluderi și limitări ale poliței PAD, conform legii și normelor aplicabile:

• Bunurile din interiorul locuinței nu sunt acoperite. PAD asigură doar construcția (structura și elementele fixe) ale locuinței, nu și conținutul acesteia. Mobilierul, electrocasnicele, obiectele personale sau orice alte bunuri din casă nu fac obiectul despăgubirii PAD. Pentru protejarea bunurilor, este necesară o poliță facultativă.
• Anexele, dependințele și utilitățile exterioare nu sunt asigurate. Dacă aveți garaje separate, magazii, șoproane, bucătării de vară nelegate structural de casă, garduri, piscine, panouri solare sau alte construcții adiacente, PAD nu le acoperă. Polița obligatorie se referă exclusiv la clădirea cu destinația de locuință (și numai dacă anexele fac corp comun cu clădirea ar putea fi incluse implicit; altfel, ele sunt excluse).
• Dezastre provocate de factori umani sau alți factori excluși. PAD nu despăgubește daunele cauzate de calamități care nu sunt pur naturale, cum ar fi: inundațiile produse intenționat sau ca efect al lucrărilor hidrotehnice (ex. formarea controlată a unui lac de acumulare), alunecările de teren sau prăbușirile cauzate de lucrări de excavare, minerit, exploatări petroliere etc, tasarea terenului de fundație (terenul care se lasă treptat sub clădire) sau crăpăturile din sol apărute din fenomenul îngheț-dezgheț. Astfel de situații nu sunt acoperite deoarece nu se încadrează în „dezastre naturale neprevăzute”, fiind influențate de activitatea umană sau de comportamentul natural al terenului pe termen lung.
• Pagube datorate unor defecte de construcție sau datorită nerespectării legii. Dacă o clădire se prăbușește exclusiv din cauza viciilor de construcție (materiale slabe, proiectare defectuoasă), chiar și în contextul unui dezastru natural, PAD poate refuza despăgubirea pentru partea de pagubă cauzată de aceste defecte structurale proprii. De asemenea, polița nu acoperă clădiri construite în zone interzise de autorități (zone în care prin acte publice s-a comunicat interdicția construirii din cauza riscului ridicat).
• Costuri colaterale și alte pierderi indirecte. Cheltuielile precum cazarea temporară a familiei în altă parte, până la repararea locuinței distruse, nu sunt acoperite de PAD. Polița obligatorie despăgubește strict reparațiile sau reconstrucția locuinței asigurate, în limita sumei maxime, dar nu și alte costuri (de exemplu, chiria pe durata reparațiilor, pierderea valorii de piață a terenului etc.).

În concluzie, polița PAD nu oferă o acoperire completă pentru toate scenariile posibile, ci se concentrează doar pe trei riscuri majore și pe structura locuinței. Toate celelalte pericole – incendiu, furt, furtună, trăsnet, vandalism, inundații de la țevi – nu sunt incluse în PAD. Acestea pot fi acoperite opțional, motiv pentru care proprietarii apelează la asigurări facultative de locuință pentru o protecție extinsă (vezi mai jos diferențele dintre PAD și asigurarea facultativă).

Ce locuințe pot fi asigurate prin PAD și care sunt excluse?

Polița PAD se poate încheia pentru aproape orice locuință din România, cu condiția ca aceasta să fie înregistrată fiscal ca locuință și să își mențină destinația de locuit. Sunt eligibile atât locuințele din mediul urban, cât și cele din rural, indiferent că sunt case unifamiliale, apartamente în bloc, vile de vacanță sau locuințe sociale. Dacă locuința este proprietate privată (persoană fizică sau firmă) sau aparține autorităților locale (ex. locuințe sociale), legea impune încheierea PAD de către proprietar (sau administratorul locuinței sociale)

Există însă cazuri în care locuința nu poate fi asigurată PAD și astfel este exceptată de la obligativitate:

• După cum am menționat, clădirile încadrate în clasa I de risc seismic (pericol iminent de prăbușire la cutremur) nu pot fi asigurate. Proprietarii acestor imobile nu vor găsi asigurator care să emită PAD, deci practic legea nu li se poate aplica (sunt scutiți, dar rămân și complet neprotejați).
• Locuințele neînregistrate oficial ca locuințe sau care și-au pierdut destinația de locuit. De exemplu, dacă o construcție nu figurează în impozitele locale ca locuință (sau a fost transformată în spațiu comercial fără schimbarea destinației în acte), atunci nu intră sub incidența obligației PAD și nici nu poate fi asigurată ca locuință. Practic, trebuie să existe un drept de proprietate clar și destinație de locuință pentru a se putea emite o poliță.
• Construcțiile realizate fără autorizație (unde era necesară autorizația) pot genera probleme la despăgubire. PAID precizează că, exceptând cazul clădirilor de risc I (neasigurabile deloc), toate celelalte locuințe se pot asigura dacă sunt înregistrate fiscal ca locuință. Însă, dacă locuința a fost construită după 2008 (după intrarea în vigoare a legii) este obligatoriu ca ea să aibă autorizație de construire; în situația unei daune, PAID va verifica existența autorizației înainte de a plăti despăgubirea. Așadar, o casă construită ilegal, fără autorizație, deși poate a fost asigurată din eroare, riscă să nu primească despăgubiri dacă nu îndeplinea normele legale de construcție.
• Anexele și clădirile auxiliare nu pot fi asigurate separat prin PAD. Asigurarea se leagă de locuința principală – deci o anexă izolată nu primește poliță proprie. Numai dacă o anexă este integrată structural în clădire (de exemplu, garaj lipit de casă, parte din structură) ar fi implicit acoperită ca parte a locuinței asigurate. În rest, anexele sunt excluse, după cum am arătat la secțiunea precedentă.

În esență, orice proprietar al unei locuințe “normale” (legale, în stare bună, folosită ca locuință) trebuie să-și facă PAD.  Dacă nu sunteți sigur de statutul imobilului, verificați la primărie sau cu un broker de asigurări – dar regula generală este că 95%+ din locuințe sunt eligibile și obligate la PAD, cu rare excepții (clădiri cu bulină roșie sau situații juridice neclare).

Diferența dintre asigurarea PAD și asigurarea facultativă a locuinței

Este esențial de înțeles că asigurarea obligatorie PAD nu înlocuiește asigurarea facultativă, ci o completează. Iată principalele diferențe și relații dintre cele două tipuri de asigurări de locuință:

• Acoperirea riscurilor: Polița PAD acoperă doar 3 riscuri (cutremur, alunecare de teren, inundație naturală) și nimic în plus. Prin contrast, o asigurare facultativă (opțională) poate acoperi o gamă mult mai largă de riscuri – de la incendiu, explozie, furtună, trăsnet, grindină, inundații de la conducte, furt/vandalism, avarii accidentale, până la răspundere civilă față de vecini etc. Practic, asigurarea facultativă oferă protecție completă pentru locuință și bunuri, în timp ce PAD oferă doar protecția de bază pentru calamități majore naturale.
• Suma asigurată (valoarea despăgubirii): PAD are o sumă asigurată fixă și relativ mică (maxim ~10.000 euro sau ~20.000 euro) indiferent de valoarea reală a locuinței. Asigurarea facultativă, în schimb, permite acoperirea locuinței la valoarea ei de piață sau de reconstrucție, care poate fi mult mai mare. De exemplu, dacă aveți o casă de 100.000 euro, PAD tot maximum ~20.000 euro va acoperi, pe când o poliță facultativă poate acoperi integral cei 100.000 euro (sau mai mult, la alegerea dvs.).
• Obligativitate și condiții legale: PAD este obligatorie prin lege pentru toți proprietarii, pe când asigurarea facultativă este la latitudinea fiecăruia (recomandată, dar nu impusă). Totuși, există o legătură strânsă: nu puteți încheia o asigurare facultativă care să includă riscurile catastrofale (cutremur, inundație, alunecare) fără să aveți mai întâi PAD. Legea obligă ca PAD să fie baza, iar polița facultativă doar extinde acoperirea. De regulă, asigurarea facultativă va prelua aceleași riscuri de dezastru acoperite de PAD doar pentru partea care depășește suma despăgubită prin PAD. Cu alte cuvinte, la un cutremur, veți primi mai întâi despăgubirea de la PAD (până la 20.000 €), iar dacă pagubele sunt mai mari și aveți și asigurare facultativă, aceasta va acoperi diferența până la valoarea completă a daunelor.
• Prima de asigurare (costul): Costul PAD este stabilit prin lege și este foarte redus (vezi mai jos detalii – 50 sau 130 lei pe an). Asigurarea facultativă are un cost variabil, calculat de asiguratori în funcție de suma asigurată dorită, riscurile incluse, zona, istoricul etc.

În concluzie, PAD este esențială, dar insuficientă pentru o protecție completă. Ea îți asigură un minim necesar pentru dezastre naturale, ferindu-te de amenzi și de riscul de a rămâne complet neajutorat financiar. Însă pentru liniștea deplină a proprietarului, o poliță facultativă de locuință este recomandată, acoperind tot ce nu acoperă PAD și aducând sumele asigurate la nivelul valorii reale a casei și bunurilor tale. Cele două tipuri de asigurări lucrează împreună: PAD acoperă prima parte a daunelor de cutremur/inundație/alunecări, iar asigurarea facultativă, dacă există, poate acoperi restul și alte riscuri.

Cât costă PAD și care este suma maximă despăgubită?

Un avantaj al asigurării PAD este costul foarte accesibil, fixat prin lege, același la toți asiguratorii. Prima de asigurare anuală (costul pe un an) și suma maximă asigurată (valoarea maximă a despăgubirii) depind de tipul construcției locuinței, după cum urmează:

• Locuință de tip A: construcție cu structura de rezistență din beton armat, metal sau lemn, ori cu pereți exteriori din cărămidă arsă, piatră, lemn sau alte materiale tratate termic/chimic (practic, majoritatea caselor solide și blocurilor din cărămidă/beton intră aici). Pentru o astfel de locuință, suma asigurată este de 100.000 lei, iar prima anuală este de 130 lei. (100.000 lei echivalează cu ~20.000 € și 130 lei cu aprox. 26 €). Aceasta este valoarea maximă despăgubită în caz de dezastru total – de exemplu, dacă un cutremur distruge complet locuința, veți primi maximum 100.000 lei despăgubire, chiar dacă valoarea casei a fost mai mare.
• Locuință de tip B: construcție cu pereți exteriori din materiale netratate (chirpici, cărămidă nearșă, paiantă sau alte materiale tradiționale nesupuse tratamentelor chimice/termice). În această categorie intră casele mai vechi sau rurale din chirpici, vălătuci etc. Pentru locuințele de tip B, suma asigurată este de 50.000 lei, iar prima anuală este de doar 50 lei. (50.000 lei ~10.000 € maxim despăgubit, cost 50 lei ~10 € pe an).

Aceste sume și tarife sunt stabilite prin legea asigurării obligatorii și pot fi actualizate prin acte normative, însă în prezent (2025) valorile de mai sus sunt cele aplicabile. Polița PAD este valabilă 12 luni de la data intrării în vigoare și trebuie reînnoită anual, plătind din nou prima, pentru a menține acoperirea.

Ce acoperă concret aceste sume asigurate? – Suma menționată (50k sau 100k lei) reprezintă valoarea maximă totală pe care o poate plăti asigurătorul în caz de daună. Dacă paguba este totală (locuința distrusă complet de dezastru), veți primi suma integrală. Dacă pagubele sunt parțiale, despăgubirea se calculează în funcție de costurile de reparație, în limita acelei sume maxime. De exemplu, la o casă tip A, dacă un cutremur produce stricăciuni evaluate la 40.000 lei, veți primi 40.000 lei (din cei 100.000 disponibili). Dacă însă pagubele ar fi, să zicem, 150.000 lei (peste plafonul asigurat), veți primi tot 100.000 lei (maximul posibil prin PAD), diferența nefiind acoperită decât dacă aveți și o poliță facultativă.

Fransiza (partea deductibilă): Polița PAD nu are fransiză pentru riscurile acoperite – adică despăgubește de la primul leu de daună, în limitele de mai sus. Totuși, fiind vorba de dezastre majore, daunele minore sunt rare; dacă totuși un eveniment natural produce stricăciuni mici sub 100-200 lei, de regulă procedura de despăgubire se derulează pentru orice sumă (nu există o sumă minimă neacoperită, asigurătorul plătește conform evaluării, fără ca proprietarul să suporte o parte din pagubă, cum se întâmplă la alte asigurări).

Asigurarea obligatorie PAD este un instrument vital care și-a dovedit utilitatea în practică, oferind un colac de salvare financiar pentru mii de familii lovite de dezastre. Deși suma asigurată nu acoperă integral valoarea unei case, ea poate face diferența între a avea resurse să îți refaci acoperișul deasupra capului sau a rămâne fără nicio opțiune.

În final, asigurarea locuinței obligatorie nu este doar o obligație legală, ci și un act de responsabilitate personală. Cu un cost anual modic și o procedură simplă de achiziție, polița PAD îți oferă liniștea că în caz de cutremur, inundație sau alunecare de teren, ai măcar un sprijin financiar garantat. Nu uita că o poți încheia sau reînnoi foarte ușor, inclusiv online, iar dacă nu ai făcut-o deja, este recomandat să o faci cât mai curând – siguranța casei tale merită acest efort minim.