Impactul creșterii TVA la locuințele noi

Modificările TVA aplicabile locuințelor noi în 2025

În anul 2025, regimul de taxare pentru achiziția locuințelor noi suferă schimbări majore. Cota redusă de TVA 5% a fost eliminată complet  începând cu 1 ianuarie 2024, astfel că în până la data de 1 August 2025 singura cotă redusă este de 9% pentru anumite locuințe noi, în timp ce restul tranzacțiilor sunt taxate la cota standard de 19%. Principalele prevederi actualizate sunt:

• Cota redusă 9% se aplică (până la 1 august 2025) doar locuințelor care îndeplinesc simultan toate condițiile stabilite de lege: suprafață utilă de max. 120 mp, preț de cel mult 600.000 lei (fără TVA, ~120.000 €) și livrarea către persoane fizice, locuința fiind „locuibilă ca atare” (complet finisată) la momentul predării. De asemenea, o persoană fizică poate beneficia de cota de 9% o singură dată (dacă nu a mai achiziționat o locuință cu TVA redus după 1 ian. 2023) Locuințele noi care nu se încadrează în aceste criterii sunt supuse cotei standard de 19% TVA.
• Cota standard crește la 21%. Începând cu 1 august 2025, Guvernul a decis majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, ca parte a măsurilor fiscal-bugetare asumate pentru reducerea deficitului. Totodată, se elimină cota redusă de 9% la locuințe: livrarea oricăror locuințe noi va fi taxată la 21%, un nivel unificat al TVA.
• Măsură tranzitorie până în 2026. Legislativ, există o fereastră de tranziție pentru cumpărătorii care se grăbesc să prindă TVA 9%. Conform noilor prevederi, până la 1 august 2026 se mai poate aplica cota de 9% doar pentru locuințele ce respectă condițiile de mai sus și pentru care s-a semnat un antecontract de vânzare până la 1 august 2025, cu plata unui avans de minimum 20% din valoarea locuinței (fără TVA) până la aceeași dată. În lipsa antecontractului, cât și a avansului de 20% înainte de august 2025, cumpărătorul va achita TVA de 21% la achizițiile ulterioare. 

Influența acestor schimbări asupra prețurilor locuințelor noi

Conform specialiștilor, creșterea TVA are un efect direct și imediat de scumpire a locuințelor noi care anterior erau încadrate la cotă redusă. Practic, trecerea de la 9% la 21% TVA echivalează cu o majorare de 12 puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată, cost ce se va resimții la prețul final plătit de cumpărător. În cifre concrete, prețul final al unui apartament accesibil va crește cu mii de euro doar din diferența de TVA:

• Pentru o locuință de 600.000 lei (aprox. 120.000 €) – plafonul maxim pentru cota redusă – diferența de TVA între 9% și 21% reprezintă peste 12.000 € în plus la costul de achiziție. Cu alte cuvinte, același apartament de ~120.000 € + TVA ar costa ~131.000 € cu TVA 9%, dar ~145.000 € cu TVA 21%, adică aproximativ 14.400 € mai mult de achitat de către cumpărător.
• Chiar și locuințele care oricum erau taxate la cota standard (cele peste 600.000 lei sau peste 120 mp) vor fi mai scumpe, deși creșterea aici este mai modestă. Trecerea de la cota standard de 19% la 21% înseamnă ~2% în plus. De pildă, pentru un apartament nou de 150.000 € + TVA (categorie pentru care se plătea deja 19%), majorarea la 21% adaugă aproximativ 3.000 € la preț.

Această scumpire generată de TVA vine peste trendul deja ascendent al prețurilor la locuințe din ultimii ani. În 2024, prețurile locuințelor noi au crescut semnificativ (ex.: +13% la nivel național), iar în prima jumătate a lui 2025 încă ~15% comparativ cu perioada similară din 2024. Prin urmare, adăugarea unui +12% peste prețurile deja mărite ar putea conduce la creșteri anuale record, de ~30% în 2025 pentru segmentul de locuințe noi. O asemenea majorare cumulată ar depăși cu mult creșterile din anii precedenți și ar pune o povară suplimentară pe cumpărători.

Important: În practică, majorarea TVA va fi resimțită în principal de segmentul “locuințelor accesibile” (care până acum aveau 9% TVA). Această categorie, ce include în special apartamentele Prima/Noua Casă și locuințele pentru tineri, va înregistra cele mai mari creșteri procentuale de preț. Spre comparație, locuințele mai scumpe (care erau deja cu TVA standard) vor crește doar marginal (2% extra). Astfel, efectul este unul regresiv: cu cât locuința avea un preț mai mic (sub plafon), cu atât scumpirea procentuală și absolută produsă de noul TVA este mai mare.

De exemplu, un apartament de ~550.000 lei (sub plafon) costa, înainte de 2024, circa 577.500 lei cu TVA 5%, iar în 2025 ajunsese la 599.500 lei cu TVA 9% – deci +22.000 lei în urma creșterii inițiale de TVA. Trecerea la 21% ar urca prețul aceluiași apartament la aproximativ 671.000 lei (peste 135.000 €), adică încă ~71.500 lei în plus, cost suportat integral de cumpărător. Astfel de diferențe pot depăși economiile multor familii și pot face ca anumite locuințe care erau la limită ca accesibilitate să devină de facto inaccesibile.

Impactul asupra programelor de creditare: Majorarea TVA fără o ajustare concomitentă a plafoanelor de preț în programele guvernamentale (precum Noua Casă) reduce și mai mult accesibilitatea. Cota de 21% va ridica prețul final al multor locuințe peste pragurile luate în calcul de bănci și de stat, fără ca aceste plafoane să fie încă modificate. De exemplu, în programul Noua Casă, avansul minim este de 5% pentru locuințe sub ~70.000 € și 15% pentru cele între ~70.000-140.000 €. Dacă prețurile finale sar peste aceste praguri (doar din TVA, +12.000 € în exemplul de 600.000 lei), unii cumpărători vor trebui să achite un avans mult mai mare sau nu se vor mai încadra deloc în program. Practic, multe locuințe care înainte erau eligibile vor deveni inaccesibile pentru beneficiarii de credite garantate de stat, dacă nu se ajustează condițiile programului.

Pe scurt, creșterea TVA crește direct prețul locuințelor noi și erodează puterea de cumpărare a populației, mai ales a tinerelor familii și a celor cu bugete limitate. Costul suplimentar de mii de euro riscă să îi excludă pe unii cumpărători de pe piață sau să îi oblige să se reorienteze spre locuințe mai ieftine, mai mici sau în zone periferice.

Reacția pieței imobiliare: dezvoltatori, cumpărători, finanțatori

Perspectivele dezvoltatorilor imobiliari

Dezvoltatorii imobiliari au primit vestea creșterii TVA cu îngrijorare și opoziție deschisă. Asociațiile din domeniu avertizează că această măsură va lovi puternic piața rezidențială, ducând la scăderea bruscă a cererii și, paradoxal, chiar la reducerea încasărilor bugetare din tranzacții (din cauza volumului mai mic). Mesajul dezvoltatorilor către autorități este că majorarea TVA la 21% “nu este o simplă ajustare tehnică, ci o decizie cu efect sistemic” asupra întregului ecosistem imobiliar.

Printre argumentele și previziunile dezvoltatorilor și consultanților imobiliari regăsim:

• Scădere accentuată a vânzărilor. După cum subliniază Asociația Dezvoltatorilor Urbanis, piața deja dă semne de răcire: în 2024, numărul de tranzacții imobiliare a scăzut cu ~14% față de 2023, iar în S1 2025 s-a redus cu încă ~18% față de anul precedent. Aceasta în contextul creșterii continue a prețurilor (determinate de costuri mai mari la materiale, forță de muncă și incertitudini fiscale). O creștere suplimentară și bruscă de preț cu ~12% (prin TVA) va șoca cererea și probabil va duce la amânarea planurilor de cumpărare pentru mulți clienți. Dezvoltatorii avertizează că ne putem aștepta la o contracție semnificativă a vânzărilor imediat ce TVA 21% intră în vigoare.
• Locuințe mai scumpe, acces mai dificil. Eliminarea facilității de 9% este percepută ca un “perete pus în fața autostrăzii” (după cum a criticat public un investitor imobiliar) – va frâna impulsul de cumpărare mai ales al tinerelor familii, segmentul majoritar beneficiar de cota redusă. Statistic, peste 60% din tranzacțiile rezidențiale din ultimii ani s-au realizat cu TVA redus, ceea ce arată cât de important a fost acest instrument pentru piață. Odată eliminat, prețurile finale vor crește direct, reducând considerabil accesibilitatea locuințelor. Dezvoltatorii se așteaptă astfel la un val de potențiali clienți pierduți, mai ales din clasa de mijloc, care fie nu vor mai fi eligibili financiar, fie își vor pierde încrederea să investească în condițiile actuale.
• Încetinirea ritmului de dezvoltare. În anticiparea cererii mai scăzute și a incertitudinii fiscale, este probabil ca mulți dezvoltatori să amâne lansarea de proiecte noi sau să reducă volumul de construcții planificate. Deja costurile mari și creșterea dobânzilor i-au făcut pe unii să își tempereze planurile. Acum, cu TVA majorat, profitabilitatea proiectelor scade, iar riscurile cresc – așa că vom vedea o atitudine mai prudentă. Unii dezvoltatori preferă să nu înceapă construcții noi decât să riște vânzări slabe sau scăderea marjei de profit. Această strategie va menține oferta de locuințe noi la un nivel redus, posibil alimentând dezechilibre pe termen lung (ofertă mai mică pentru o cerere latentă, ducând la prețuri ridicate în continuare).
• Apel la stabilitate legislativă. Mulți actori din real-estate subliniază că piața traversează oricum o perioadă dificilă, cu costuri volatile și incertitudine politică, și că ar fi nevoie de stabilitate și predictibilitate, nu de șocuri fiscale suplimentare. Schimbarea în mod repetat a regimului TVA la locuințe (este a doua modificare majoră în trei ani, după cea din 2023) a bulversat planurile de afaceri ale dezvoltatorilor și i-a pus în dificultate în relația cu clienții. Dezvoltatorii au făcut publice aceste îngrijorări și au protestat față de măsură, sperând fie la o amânare, fie la introducerea unor. Până în prezent însă, guvernul pare hotărât să implementeze modificarea ca parte a pachetului de creștere a veniturilor bugetare.

Comportamentul cumpărătorilor și reacții individuale

Pentru cumpărători, situația creată de creșterea TVA generează atât grabă pe termen scurt, cât și ezitări pe termen mediu:

• Cumpărători care se grăbesc în 2025. Odată ce a devenit clar că de la 1 august 2025 TVA-ul va crește substanțial, mulți potențiali clienți au încercat să accelereze decizia de cumpărare. Observăm un veritabil “efect de termen-limită”: cei care aveau în plan să își achiziționeze o locuință nouă în 2025 au fost motivați să semneze antecontracte înainte de expirarea lunii iulie, pentru a prinde cota de 9%. Dezvoltatorii au raportat o creștere a solicitărilor și rezervărilor în această fereastră, pe fondul mesajelor de marketing ce evidențiau economiile de mii de euro posibile dacă se cumpără acum și nu după. Totuși, nu toți doritorii au reușit: condiția nou introdusă a unui avans de 20% până la 31 iulie 2025 s-a dovedit un obstacol pentru unii (în special pentru cei cu economii limitate). Unii cumpărători s-au văzut nevoiți să renunțe la planul de a semna repede, din lipsa sumei de avans – o “lovitură” dată exact celor care ar fi avut cel mai mult nevoie de ajutor fiscal.
• Riscuri și frustrări ale cumpărătorilor cu antecontracte. Cei care au reușit să semneze contracte înainte de termen se confruntă acum cu incertitudinea livrării. Condiția ca locuința să fie finalizată și livrată până la 31 iulie 2026 pentru a beneficia de TVA 9% pune presiune și pe cumpărători, și pe dezvoltatori. Există temerea (justificată de întârzieri frecvente în construcții) că orice depășire a acestui termen va atrage pierderea avantajului de TVA. Unii cumpărători au semnat pentru apartamente în proiecte aflate în faze incipiente, cu termen de predare în 2026 sau 2027 – aceștia sunt într-o situație dificilă: dacă locuința nu este gata și intabulată până la august 2026, diferența de TVA va trebui achitată. Sume suplimentare de ordinul a 10-15.000 € pot fi imposibil de suportat ulterior pentru un cumpărător de rând, ceea ce înseamnă că ar putea pierde avansul plătit dacă nu mai poate finaliza achiziția. Un reputat broker imobiliar din București avertiza că “dacă ai semnat un antecontract pentru un proiect ce se finalizează după 1 aug 2026, vei plăti cu până la 14.400 € mai mult sau vei pierde avansul, dacă nu ai de unde achita diferența!”, numind decizia una profund nedreaptă. De asemenea, există riscul ca birocrația (recepții, intabulări întârziate) să împingă livrarea după termen chiar și pentru proiecte finalizate la timp, ceea ce ar deschide calea către “liber la abuz” – dezvoltatorii ar putea invoca forța majoră pentru a cere bani în plus, ori cumpărătorii ar rămâne descoperiți legal.
• Piață de așteptare după 1 august 2025. După ce “febra” antecontractelor trece, este de așteptat ca în a doua jumătate a anului 2025 cererea să se contracte vizibil. Mulți cumpărători care nu au prins fereastra de 9% vor prefera să adopte o poziție de așteptare, sperând fie în eventuale corecții de preț, fie măcar într-o stabilizare a pieței înainte de a lua decizia. Psihologic, o dată ce prețurile cresc brusc (din TVA), cumpărătorii pot deveni mai reticenți: unii vor considera că piața ar putea scădea și nu vor dori să cumpere “pe vârf”, alții pur și simplu nu vor reuși să își recalculeze bugetul imediat pentru noile prețuri și vor amâna 6-12 luni achiziția. Agentii imobiliari anticipează o scădere a tranzacțiilor imobiliare imediate post-august, deoarece un segment important de clienți va fi scos din joc de noile prețuri.
• Reorientare spre locuințe vechi sau chirii. Un efect colateral posibil este creșterea interesului pentru locuințele vechi (secundare), care nu sunt purtătoare de TVA. Pentru că achizițiile între persoane fizice nu implică TVA, unii cumpărători care nu mai fac față costurilor pe segmentul nou s-ar putea îndrepta către apartamente în blocurile vechi, unde prețurile – deși și ele în creștere – pot fi ceva mai mici sau negociabile și unde nu se adaugă 21% în plus. De asemenea, o parte dintre tinerii care intenționau să cumpere ar putea rămâne în chirie mai mult timp, așteptând oportunitatea potrivită. Această migrație a cererii ar putea pune presiune pe piața chiriilor (cererea în creștere putând aduce chirii mai mari) și ar putea încetini și mai mult vânzările de locuințe noi.

În concluzie, reacția cumpărătorilor variază de la “acum ori niciodată” – pentru cei care au resursele și au prins ultimele oferte cu TVA 9% – la “wait and see” – pentru cei care au ratat ocazia sau oricum se gândesc de două ori înainte de a cumpăra în noile condiții. Starea generală este de frustrare (pentru regulile schimbate în timpul jocului) și precauție sporită față de contracte și promisiuni, date fiind riscurile implicate de termenele impuse.

Poziția băncilor și a instituțiilor financiare

Instituțiile financiare implicate în piața imobiliară  privesc și ele cu atenție impactul acestor schimbări, deoarece sănătatea pieței rezidențiale influențează atât volumul creditelor ipotecare, cât și stabilitatea financiară generală.

• Cererea de credite ipotecare. Băncile se așteaptă ca, după epuizarea perioadei de boom artificial până la 1 august 2025, cererea de împrumuturi imobiliare să scadă concomitent cu scăderea tranzacțiilor. Practic, va exista un declin al volumului de credite noi în a doua jumătate a anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anilor trecuți, deoarece mai puțini oameni vor cumpăra locuințe (și deci vor contracta credite). Acest lucru ar putea intensifica competiția între bănci pentru puținii clienți eligibili rămași, posibil traducându-se în oferte promoționale de dobânzi sau condiții mai bune la creditare, în încercarea de a stimula vânzările. Pe de altă parte, dacă veniturile populației și condițiile macro se deteriorează, băncile ar putea întări condițiile de creditare (analize de risc mai stricte), temându-se de supraevaluarea garanțiilor imobiliare.
• Programul Noua Casă și creditele garantate. Așa cum am menționat, băncile implicate în programul Noua Casă și Fondul de Garantare sunt direct afectate de creșterea TVA. Fără o adaptare a plafonului maxim garantat sau a cotei de garantare, numărul dosarelor eligibile ar putea scădea. Este de așteptat ca actorii din sistemul bancar să facă lobby pe lângă autorități pentru a ajusta pragurile programelor. Dacă astfel de modificări nu vin, programele de creditare își vor pierde din eficiență, ceea ce descurajează nu doar cumpărătorii, ci și băncile care contau pe aceste volume.
• Evaluări de piață și riscuri. Un semnal de alarmă vine și din partea analiștilor financiari: un sondaj al CFA România arăta că 68% dintre analiști consideră că prețurile actuale din rezidențial sunt supraevaluate, jumătate dintre ei anticipând stagnarea pieței în următoarele 12 luni și o treime chiar o scădere. Băncile monitorizează aceste evaluări, deoarece o eventuală scădere a prețurilor ar afecta valoarea garanțiilor imobiliare pentru creditele existente. BNR, în rapoartele de stabilitate, subliniază de obicei importanța prudenței la creditarea imobiliară în context de creștere rapidă a prețurilor. Creșterea TVA ar putea tempera creșterea prețurilor, însă dacă duce la scăderi de tranzacții, rezultatul ar putea fi o piață ilichidă, cu prețuri greu de stabilit, lucru nefavorabil și pentru instituțiile de credit. Totodată, BNR a început să reducă dobânda-cheie în a doua parte a lui 2024 și ar putea continua dacă inflația scade, ceea ce înseamnă că dobânzile la credite ipotecare (IRCC) ar putea fi în ușoară scădere în 2025. Acesta ar fi singurul factor pozitiv pentru credite: ratele lunare ar putea scădea lent, însă efectul benefic riscă să fie anulat de creșterea sumei împrumutate (din cauza prețului mai mare al locuinței).
• Sectorul construcțiilor și expunerea băncilor. Merită menționat și impactul asupra firmelor de construcții și dezvoltatorilor finanțați de bănci. O scădere a cererii de locuințe noi înseamnă că unele proiecte ar putea fi puse pe pauză sau încetinite, ceea ce crește riscul pentru creditele de dezvoltare imobiliară acordate de bănci acelor firme. De asemenea, eliminarea facilităților fiscale pentru lucrătorii din construcții (de la 1 ianuarie 2024) și creșterea costurilor ar putea duce la dificultăți financiare pentru unii antreprenori din domeniu, cu posibile efecte asupra creditelor neperformante în portofoliile bancare. Băncile urmăresc așadar cu atenție evoluția vânzărilor și a stocului de locuințe nevândute; o piață blocată poate necesita intervenții (restructurări de credite pentru dezvoltatori, de exemplu).

Per ansamblu, sectorul financiar adoptă o atitudine prudentă: pe de o parte, încurajează cumpărătorii să își facă calculele atent și să profite de facilități cât mai sunt (multe bănci au promovat activ creditele înainte de 1 august 2025, evidențiind avantajul costului mai mic al locuinței cu TVA 9%). Pe de altă parte, se pregătește pentru o posibilă reducere a activității pe segmentul ipotecar în 2025-2026 și pentru administrarea riscurilor asociate unei piețe imobiliare volatile.

Prognoze privind evoluția prețurilor în 2025-2026

Predictibilitatea pieței imobiliare în următorii ani este relativ scăzută, dată fiind combinația de factori: schimbări fiscale, condiții macroeconomice, costuri de construcție, politici monetare și chiar evoluții demografice. Totuși, opiniile specialiștilor converg către câteva scenarii și tendințe probabile:

• Creșteri mai temperate în 2025. Cei mai mulți analiști anticipează că prețurile locuințelor vor continua să crească în 2025, dar într-un ritm mult mai redus față de 2021-2023. După ani cu majorări de două cifre, se așteaptă o creștere anuală “într-o singură cifră” (sub 10%) la nivel național, poate chiar aproape de 0 în unele segmente, dacă economia rămâne stabilă. Vestea bună pentru cumpărători este că nu vom mai vedea scumpiri explozive; vestea proastă este că nici scăderi notabile nu sunt garantate – cel mult, o stabilizare a prețurilor în anumite categorii de imobile sau orașe. Există posibilitatea unor “corecții punctuale”: de exemplu, pe segmentul premium sau în zonele unde prețurile au crescut excesiv se poate înregistra o ușoară scădere, în timp ce pe segmentul mass-market prețurile ar putea stagna o perioadă.
• Perioada de incertitudine post-august 2025. Introducerea TVA 21% va perturba probabil piața pe termen scurt (tranzacțiile vor scădea, iar prețurile cerute de vânzători vor fi nealiniate cu puterea de cumpărare). Este de așteptat ca lunile imediat următoare schimbării de TVA să fie marcate de un declin al activității și o negociere tacită între cumpărători și vânzători. Vânzătorii (dezvoltatorii) vor încerca să mențină prețuri care includ integral noul TVA, însă dacă cererea cade, ar putea fi nevoiți să ofere discount-uri sau promoții pentru a încheia vânzări (de exemplu, ar putea suporta ei o parte din diferența de TVA sub forma unor reduceri de preț sau pachete incluse – mobilier, loc de parcare gratuit etc.). Adaptarea pieței la noile prețuri ar putea dura câteva trimestre. Un posibil reper va fi primăvara lui 2026: până atunci, fie cumpărătorii vor accepta noile niveluri de preț, fie dezvoltatorii vor calibra în jos pretențiile, în funcție de cum evoluează vânzările.
• Influența condițiilor macro și politice. Anul 2024 a fost unul electoral în România, cu multe incertitudini; 2025 începe cu un nou guvern și un program de austeritate fiscală moderată. Dacă economia reușește să evite recesiunea și inflația continuă să scadă, dobânzile bancare ar putea scădea și ele treptat, ceea ce ar mai impulsiona cererea de locuințe spre sfârșitul lui 2025 și în 2026. În plus, România beneficiază de fonduri europene substanțiale, iar investițiile publice (infrastructură) creează locuri de muncă – aceste aspecte pot susține veniturile populației. Pe de altă parte, dacă ajustările fiscale (precum majorarea TVA) frânează consumul și investițiile, există riscul unei încetiniri economice sau chiar recesiuni tehnice. Un asemenea scenariu ar afecta negativ piața imobiliară: șomajul mai mare și sentimentul negativ ar putea determina o scădere a prețurilor (forțată de vânzători care ar avea nevoie de lichidități). Un indiciu important de urmărit este evoluția locuințelor nevândute: dacă stocul de apartamente finalizate și rămase pe piață crește mult în 2025, presiunea pe prețuri va fi de scădere în 2026.
• Prognoze pentru 2026. Dacă nu apar șocuri majore, 2026 ar putea aduce o stabilizare a pieței după șocul fiscal. Mulți experți văd 2025 ca pe un an de tranziție: prețurile se vor reașeza la un nou nivel care include taxele mai mari, iar cererea se va recalibra. Până în 2026, odată ce cumpărătorii și vânzătorii au digerat noile condiții, este posibilă o relansare treptată a tranzacțiilor. În plus, există șansa ca, odată depășit vârful de ajustare bugetară, autoritățile să reevalueze măsurile – de exemplu, cota TVA de 21% ar putea fi menținută doar temporar dacă efectele sunt prea negative (deși nimic nu garantează o reducere ulterioară, aceasta depinzând de situația bugetară și politică). În absența revenirii la facilități fiscale, prețurile locuințelor în 2026 vor depinde de cerere-ofertă. Dacă oferta rămâne slabă (puține proiecte noi începute în 2025) și economia își revine, e posibil ca prețurile să reînceapă să crească ușor în a doua parte a lui 2026. Dacă însă cererea rămâne anemică (din motive de accesibilitate scăzută sau condiții financiare grele), prețurile ar putea stagna sau chiar corecta ușor nominal, continuând de facto scăderea în termeni reali (ținând cont de inflație).
• Diferențe regionale. Nu în ultimul rând, evoluția nu va fi uniformă peste tot. Marile orașe (București, Cluj, Timișoara, Iași etc.) tind să aibă piețe mai reziliente, cu cerere constantă alimentată de migrația internă și dezvoltare economică locală. Acestea vor resimți mai puțin o eventuală scădere – e posibil ca prețurile să se mențină pe creștere modestă. Orașele mai mici sau zonele periferice, în schimb, ar putea suferi mai mult: acolo unde populația are venituri mai mici și depinde de credite, s-ar putea vedea încetiniri puternice ale vânzărilor și posibil ajustări de preț dacă proprietarii trebuie să vândă. Statistici recente arată oricum o scădere a livrărilor de locuințe: în primele 9 luni din 2024 s-au dat în folosință cu ~8.000 de locuințe mai puține decât în perioada similară din 2023, semn că oferta nu mai ține pasul cu cererea – ceea ce pe termen lung previne scăderi ample de preț, dar pe termen scurt poate accentua blocajul (prețuri mari și volume mici).

În sinteză, prognozele indică o piață imobiliară în 2025-2026 marcată de prudență și reajustare: creșteri de preț mult mai moderate (sau stagnări) comparativ cu anii precedenți și un volum de tranzacții mai scăzut. Mulți experți subliniază că stabilitatea socio-economică va fi cheia: dacă nu apar turbulențe mari, piața se va regla treptat la noul nivel de preț; dacă însă apar șocuri (economice sau politice), piața imobiliară românească – aflată oricum într-un echilibru fragil – ar putea resimți un șoc asemănător cu cel din 2008, cu scăderi abrupte după un boom forțat. Momentan, consensul pare a fi că nu sunt motive de prăbușire, ci mai degrabă de stagnare și selecție naturală (se vor vinde locuințele cu raport calitate-preț corect, în timp ce proprietățile supraevaluate ar putea rămâne pe piață mai mult). 

Indiferent dacă alegeți să faceti o achiziție acum sau mai târziu, este esențial să documentați bine tranzacția: să citiți clauzele legate de TVA din contract (în special la achizițiile off-plan), să verificați reputația și seriozitatea dezvoltatorului și să faceți calcule realiste privind gradul de îndatorare. Piața imobiliară din România trece prin transformări importante, iar siguranța cumpărării unei case ține și de prevenirea riscurilor (juridice, financiare) pe care aceste schimbări le aduc.