Clădiri cu consum aproape zero de energie (nZEB): Ce sunt și de ce contează

Ce înseamnă standardul nZEB (nearly Zero Energy Building)?

nZEB este acronimul pentru „nearly Zero Energy Building”, adică o clădire cu un consum de energie aproape de zero. Cu alte cuvinte, este o clădire extrem de eficientă energetic, care are nevoie de foarte puțină energie pentru a asigura confortul locatarilor, iar cea mai mare parte a acestei energii provine din surse regenerabile (soare, vânt, pompe de căldură etc.). Conform definiției legale adoptate și în România, o clădire nZEB are performanță energetică foarte ridicată, iar minimum 30% din energia consumată trebuie acoperită din surse regenerabile (inclusiv energie produsă la fața locului sau în apropiere). Simplificat, o astfel de clădire oferă același nivel de confort termic ca una obișnuită, însă consumă cu cel puțin 60% mai puțină energie decât o clădire convențională – ba chiar de până la 10 ori mai puțin față de o clădire veche foarte ineficientă (clasa energetică G). Practic, nZEB înseamnă o casă bine izolată și echipată, care folosește foarte puțină energie, și respectiva energie provine în mare măsură din surse curate.

De ce a fost introdus acest standard?

Standardul nZEB a fost introdus ca parte a eforturilor Uniunii Europene de a reduce consumul energetic și emisiile de gaze cu efect de seră asociate clădirilor. Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie în UE și o proporție semnificativă a emisiilor de CO2. Prin urmare, creșterea eficienței energetice a clădirilor este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice. UE și-a propus să devină primul continent neutru climatic până în 2050, iar pentru asta clădirile trebuie decarbonizate – adică să consume mult mai puțină energie și acea energie să fie una verde. În plus, clădirile eficiente contribuie la reducerea facturilor, la protejarea cetățenilor de creșterile prețurilor la energie și la crearea de noi locuri de muncă în domeniul construcțiilor verzi. Standardul nZEB a fost văzut ca un pas necesar în această direcție, impunând ca noile construcții să fie mult mai performante energetic decât cele din trecut, pentru a reduce treptat impactul negativ al sectorului imobiliar asupra mediului.

Când a devenit obligatoriu nZEB în România?

În conformitate cu directivele europene, România a implementat standardul nZEB în legislația națională. De la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi construite în baza unei autorizații de construcție emise după această dată trebuie să respecte standardul nZEB. Această obligație se aplică tuturor tipurilor de construcții noi private – locuințe unifamiliale, blocuri de apartamente, clădiri de birouri, spații comerciale etc. (practic orice clădire nouă destinatã folosinței oamenilor). Pentru clădirile publice (edificii aparținând autorităților), cerința a intrat și mai devreme în vigoare: acestea trebuiau să fie nZEB încă de la sfârșitul anului 2018. Astfel, în prezent, dacă cineva dorește să construiască o casă nouă în România, proiectul trebuie conceput de la bun început conform normelor nZEB. De asemenea, și în cazul renovărilor majore (de exemplu, reabilitarea capitală a unei clădiri existente), legislația prevede aplicarea acestor cerințe de performanță energetică ridicată – standardul nZEB este obligatoriu și pentru clădirile supuse unor renovări majore după 2020.

Notă: Obligația nZEB se referă la obținerea autorizației de construire și la recepția finală a clădirii. În lipsa conformării la acest standard, autoritățile nu emit autorizație de construire pentru proiect, iar la final nu se poate face recepția/folosirea clădirii deoarece nu ar obține certificatul energetic necesar. Vom detalia aceste consecințe mai jos, la secțiunea despre riscuri și sancțiuni.

Cum este construită o locuință nZEB din punct de vedere tehnic?

O casă nZEB atinge performanța aproape zero energetic printr-o combinație de măsuri de construcție inteligente: o anvelopă termică excelent izolată, sisteme și echipamente foarte eficiente energetic și integrarea de surse regenerabile de energie. Deja din faza de proiectare, arhitectul și inginerii trebuie să ia decizii care să minimizeze necesarul de energie al casei și să maximizeze utilizarea energiei regenerabile. În esență, principalele elemente tehnice ale unei clădiri nZEB sunt următoarele:

Panouri solare fotovoltaice instalate pe acoperișul unei case eficiente energetic. Utilizarea energiei solare este o componentă cheie a standardului nZEB, contribuind la asigurarea unei părți din consumul de energie al locuinței din surse regenerabile.

• Izolație termică de înaltă performanță – Pereții exteriori, acoperișul și podeaua (planșeul peste sol sau peste subsol) trebuie bine izolate termic, pentru a reduce pierderile de căldură. În practică, asta înseamnă straturi groase de materiale termoizolante (de exemplu, circa 20-30 cm de polistiren sau vată minerală pe pereți și fundație, și 25-35 cm izolație pentru acoperiș). O bună izolație reduce masiv nevoia de încălzire iarna și de răcire vara, crescând eficiența energetică a casei.
• Ferestre și uși eficiente energetic – Tâmplăria exterioară trebuie să aibă performanțe izolatoare foarte bune. Se folosesc de obicei ferestre termopan/tripan cu geam dublu sau triplu low-e și rame cu rupere de punte termică, care ating un coeficient U (transfer termic) în jur de 1,0 W/m²K sau chiar mai mic. Astfel, căldura din interior nu se pierde prin geamuri, iar senzația de „perete rece” lângă ferestre dispare. Totodată, ușile exterioare sunt bine izolate.
• Eliminarea punților termice și etanșeitatea clădirii – O casă nZEB este construită cu atenție la toate detaliile de îmbinare, astfel încât să evite punțile termice (zone prin care „scapă” căldura, cum ar fi colțurile neizolate sau joncțiunile pereți-ferestre). Se folosesc membrane și benzi de etanșare la montajul ferestrelor, izolații la structura fundației și acoperișului etc., pentru a obține o etanșeitate foarte bună a clădirii. Practic, aerul cald din interior nu trebuie să iasă prin fisuri sau zone neetanșe, iar aerul rece de afară nu trebuie să pătrundă necontrolat. Astfel se menține o temperatură constantă cu consum minim.
• Ventilație mecanică cu recuperare de căldură – Pentru a avea aer curat în casă fără pierderi de energie, locuințele nZEB folosesc adesea sisteme de ventilație cu recuperator de căldură. Acestea sunt instalații care extrag aerul viciat din încăperi și aduc aer proaspăt din exterior, trecându-l printr-un schimbător de căldură. Căldura aerului evacuat este transmisă aerului proaspăt care intră, astfel încât se recuperează o bună parte din energia termică în loc să fie pierdută. Un sistem bine proiectat poate recupera până la ~70% din căldura aerului interior eliminat. Rezultatul: aer mereu proaspăt și sănătos în casă, fără curent și fără să fie nevoie să încălzești de la zero aerul rece din exterior iarna.
• Surse regenerabile de energie integrate – O cerință esențială a standardului nZEB este ca o parte semnificativă a energiei consumate să provină din surse regenerabile. În practică, o casă nZEB este de obicei dotată cu panouri solare fotovoltaice pe acoperiș (care produc energie electrică de la soare) și/sau panouri solare termice pentru apă caldă menajeră. De asemenea, în locul unei centrale termice clasice pe gaz sau lemne, se poate folosi o pompă de căldură – un echipament electric care extrage căldura din aer, sol sau apă și o concentrează pentru încălzirea locuinței și a apei calde. Pompele de căldură moderne au coeficient de performanță ridicat (COP 3-5), adică din 1 kWh de electricitate consumat pot furniza 3-5 kWh de căldură utilă. Toate aceste tehnologii – fotovoltaice, solare termice, pompe de căldură, eventual micro-eoliene sau centrală pe biomasă – contribuie la reducerea consumului de energie convențională și la atingerea pragului de minimum 30% energie din surse verzi impus de nZEB.
• Echipamente eficiente și management inteligent al energiei – Pe lângă elementele de construcție, într-o casă nZEB se acordă atenție și consumatorilor casnici. Se folosesc sisteme de iluminat LED (care consumă mult mai puțin decât becurile incandescente), electrocasnice cu clasă energetică superioară (A+++/A++), termostate și senzori inteligenți care optimizează consumul de energie (de exemplu, opresc încălzirea când nu e nimeni acasă, sau ajustează lumina în funcție de prezență). De asemenea, se pot implementa sisteme smart home care monitorizează și controlează consumul (pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă) pentru a asigura eficiență maximă. Toate acestea reduc consumul necesar de energie al casei, făcând mai ușor de atins ținta „aproape zero”.
• Orientare și design pasiv – Un aspect adesea neglijat, dar foarte important, este modul în care casa este proiectată arhitectural pentru a beneficia gratuit de energia solară. La o casă nZEB, se ține cont de orientarea fațadelor față de soare: de pildă, se recomandă ca pe partea de sud (cea mai însorită) suprafața vitrată (ferestrele) să reprezinte 25-35% din suprafața peretelui, pentru a capta căldura pasivă a soarelui în sezonul rece. În schimb, pe fațadele nordice (umbroase) se vor avea ferestre mai mici, pentru a minimiza pierderile. De asemenea, se prevăd sisteme de umbrire pe timpul verii la ferestrele mari, astfel încât să prevină supraîncălzirea interioară în zilele caniculare. Tot la design pasiv intră și soluții precum ventilarea naturală pe timpul nopților de vară (pentru răcorire), folosirea culorilor deschise la acoperiș (reflectă căldura) etc. Toate aceste detalii contribuie la reducerea necesarului de energie pentru încălzire, răcire și iluminat.

În concluzie, o locuință nZEB este rezultatul unui design integrat – de la fundație până la acoperiș – care prioritizează eficiența energetică. Nu este vorba doar de adăugarea unor panouri solare pe o casă obișnuită, ci de optimizarea întregii clădiri: pereți groși și bine izolați, ferestre de calitate, sisteme moderne și o execuție atentă a construcției. Doar combinând toate aceste elemente se obține performanța dorită (dacă, de exemplu, am pune panouri solare dar casa ar avea pereții neizolați, tot am consuma mult pentru încălzire și nu am atinge standardul).

Ce implică standardul nZEB pentru cei care construiesc sau renovează?

Pentru cei care intenționează să își construiască o casă nouă, standardul nZEB înseamnă că trebuie să planifice încă de la început toate detaliile legate de eficiența energetică. Practic, nu mai este opțional: din 2021 nu se mai poate obține autorizație de construire fără proiect nZEB. Așadar, viitorul proprietar trebuie să lucreze cu arhitecți și proiectanți familiarizați cu noile cerințe – mulți specialiști din domeniu încă se pun la curent cu aceste norme, dat fiind că au adus o schimbare majoră în modul de proiectare. În faza de proiect se vor face calcule energetice conform metodologiei naționale (MC 001/2021) pentru a verifica dacă clădirea va încadra în limitele de consum impuse. De asemenea, la terminarea construcției, recepția clădirii va necesita un certificat de performanță energetică ce atestă că imobilul este nZEB. Dacă construcția nu atinge performanța cerută, practic nu se poate obține recepția finală și folosirea legală a clădirii. Așadar, conformarea cu nZEB nu e doar „o idee bună”, ci o cerință legală strictă pentru clădirile noi.

Pentru renovările clădirilor existente, standardul nZEB aduce de asemenea implicații importante. Dacă renovarea este una majoră (de exemplu, se reabilitează peste 25% din suprafața clădirii, se schimbă sistemele principale etc.), legislația cere ca, pe cât posibil, clădirea rezultată să îndeplinească standardul nZEB. În practică, asta înseamnă că proprietarii care vor să-și reabiliteze casa veche ar trebui să includă în proiect lucrări de creștere a izolației termice (termoizolarea pereților exteriori, a acoperișului, înlocuirea ferestrelor vechi cu unele eficiente), precum și modernizarea sistemelor de încălzire și ventilare (de exemplu, montarea unei centrale mai eficiente sau a unei pompe de căldură, a unui sistem de ventilație). Scopul este ca, după renovare, clădirea să aibă un consum de energie mult diminuat față de situația inițială. Desigur, fiecare caz de renovare are limitările sale (nu toate clădirile vechi pot atinge complet nivelul nZEB fără costuri foarte mari), însă direcția generală este de a aduce clădirile existente la o performanță cât mai apropiată de nZEB. În anii următori, este de așteptat ca standardele să devină și mai ambițioase (se discută la nivel UE ca după 2030 clădirile noi să fie cu emisii zero, iar cele vechi să fie renovate etapizat pentru a elimina „clasele” energetice cele mai slabe). Așadar, cei care își renovează acum locuința conform cerințelor nZEB vor fi practic cu un pas înainte, evitând necesitatea unor viitoare upgrade-uri forțate.

Pe scurt, pentru proprietari standardul nZEB implică: o documentare mai atentă înainte de construcție/renovare, colaborare cu experți (auditori energetici, proiectanți, executanți specializați), investiții inițiale ceva mai mari (vom detalia costurile mai jos), dar și beneficii majore pe termen lung – o casă modernă, cu facturi reduse și conformă cu reglementările actuale și viitoare.

Ce avantaje oferă o casă nZEB?

Adoptarea standardului nZEB aduce numeroase beneficii pentru proprietari și locatari, dincolo de simpla conformare legală. Iată cele mai importante avantaje ale unei locuințe nZEB:

• Facturi mult mai mici la energie: Poate cel mai concret avantaj este reducerea dramatică a costurilor cu încălzirea, răcirea și electricitatea. O casă nZEB bine proiectată va consuma cu 50-80% mai puțină energie față de o casă tradițională construită după vechile standarde, ceea ce se traduce în facturi mici. Spre exemplu, o locuință din clasa energetică G (foarte ineficientă) consumă în medie de aproximativ 10 ori mai multă energie decât o clădire nZEB – diferență care se simte direct în banii plătiți lunar la utilități. Chiar și comparat cu o clădire nouă obișnuită (clasa B sau C), o casă nZEB va economisi zeci de procente la consum. Pe termen lung, aceste economii recuperază investiția inițială.
• Confort termic superior și aer mai curat: Casele nZEB nu sunt doar eficiente, ci și foarte confortabile. Datorită izolației excelente și ferestrelor performante, temperatura interioară rămâne uniformă în toate colțurile casei, fără zone reci lângă pereți sau geamuri. Sistemele de ventilație cu recuperare asigură un flux constant de aer proaspăt, eliminând umiditatea și mirosurile, fără pierderi de căldură. Rezultatul este un mediu interior sănătos: temperatură optimă, aer curat, mai puțin praf și mucegai. Studiile au arătat că calitatea mediului interior (temperatura, calitatea aerului, acustica) este adesea mai bună în clădirile foarte eficiente energetic decât în cele obișnuite, deoarece acestea sunt proiectate mai atent și au sisteme de ventilare moderne. Practic, locatarii unei case nZEB se bucură de un spor de confort – iarna casa e călduroasă și fără curenți reci, vara mai răcoroasă, iar aerul este mereu proaspăt.
• Valoare de piață mai mare: O locuință construită sau renovată la standard nZEB reprezintă o investiție. Pe piața imobiliară, eficiența energetică a devenit un criteriu tot mai important – cumpărătorii și chiriașii apreciază casele cu facturi mici și confort ridicat. Studiile arată că o clădire cu standarde energetice înalte poate avea un preț de revânzare cu până la 20% mai mare față de o clădire obișnuită, datorită acestor beneficii oferite. Chiar dacă procentul exact poate varia, tendința e clară: casele „verzi” și eficiente își mențin mai bine valoarea în timp și se vând mai ușor. În plus, având în vedere că normativele devin tot mai stricte (se dorește eliminarea treptată a clădirilor ineficiente), cine deține o casă nZEB nu va fi nevoit să facă modernizări costisitoare pe viitor ca să se conformeze cu noi reguli – practic are deja o locuință aliniată la cerințele deceniilor următoare.
• Acces la programe de finanțare și stimulente: Statul și UE încurajează trecerea la clădiri eficiente prin diverse programe de sprijin financiar. De exemplu, a existat programul „Casa Eficientă Energetic” (derulat prin AFM) prin care proprietarii de case existente au putut primi fonduri nerambursabile de până la 70.000 lei pentru a-și eficientiza energetic locuința (izolații, ferestre, panouri solare, pompe de căldură etc.). Scopul acestui program a fost reducerea consumului de energie al caselor, creșterea confortului și scăderea emisiilor de CO₂. Un alt exemplu este programul „Casa Verde Fotovoltaice”, prin care statul a oferit subvenții (aprox. 20.000 lei) pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe case. De asemenea, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fondurilor europene, sunt alocate sume importante pentru renovarea energetică a clădirilor publice și private. Pe scurt, dacă vrei să îți construiești sau renovezi o casă nZEB, nu ești singur – poți beneficia de ajutoare financiare care să îți diminueze costurile, ceea ce face investiția și mai atractivă.
• Beneficii de mediu și independență energetică: Nu în ultimul rând, o casă nZEB este prietenă cu mediul. Consumul redus de energie și utilizarea surselor regenerabile înseamnă emisii mult mai mici de CO₂ – deci o contribuție pozitivă la combaterea schimbărilor climatice. Proprietarii unei case nZEB pot fi mândri că locuința lor are o amprentă de carbon redusă. În plus, producându-și o parte din energia necesară (prin panouri solare, de exemplu), devin parțial independenți energetic: sunt mai puțin expuși la fluctuațiile de preț ale energiei din rețea și la eventuale crize energetice. În contextul actual, în care costurile la utilități pot crește brusc, a avea o casă care necesită foarte puțin de la rețea oferă o siguranță și liniște în plus.

Ce costuri suplimentare presupune construirea unei case nZEB și cum se recuperează investiția?

Una dintre preocupările firești ale celor care aud de noile standarde este legată de costurile de construcție: este mai scump să construiești o casă nZEB decât o casă obișnuită? Răspunsul pe scurt: da, dar diferența nu este foarte mare, iar pe termen lung se recuperează.

În medie, experții estimează un cost inițial mai ridicat cu circa 5-15% pentru o clădire nZEB comparativ cu una construită după vechile norme. Această marjă poate varia în funcție de soluțiile alese (de exemplu, o pompă de căldură și panouri solare adaugă costuri semnificative inițiale). Un exemplu: dezvoltatorii imobiliari au estimat că prețurile locuințelor noi au crescut cu până la ~15% după introducerea cerințelor nZEB, deoarece constructorii trebuie să renunțe la materiale ieftine și să izoleze mult mai bine clădirile. Așadar, da – bugetul de construcție trebuie ajustat în sus pentru a integra pereți mai groși de izolație, ferestre tripan, sisteme de ventilație, panouri fotovoltaice etc. Mulți viitori proprietari care își făcuseră calculele în anii anteriori au constatat că noile cerințe le adaugă cheltuieli și i-au „bulversat” puțin – este normal, pentru că trecerea la un nou standard implică un salt tehnologic și calitativ.

Partea bună este că această investiție se recuperează în timp prin economiile la facturi. Practic, banii plătiți în plus la început se vor regăsi în banii neplătiți ulterior pe energie. După cum am menționat, o casă nZEB poate economisi sute sau mii de lei anual la costurile de încălzire/răcire și electricitate, față de o casă convențională. Astfel, dacă construcția nZEB a costat cu câteva mii de euro mai mult inițial, în câțiva ani diferența se acoperă din facturile mai mici. De exemplu, dacă într-o casă obișnuită încălzirea pe gaz ar fi fost 500 lei/lună în sezonul rece, într-o casă nZEB poate fi doar ~150-200 lei, datorită izolării și sistemelor eficiente. Pe un sezon întreg, economiile pot fi de ordinul miilor de lei. Cu cât cresc prețurile energiei în viitor, cu atât economiile vor fi mai mari, deci rentabilitatea investiției crește.

Un alt mod de a privi costul este că la o casă nZEB plătești mai mult la început pentru construcție, dar mult mai puțin în fiecare lună pentru utilități. Practic, îți „mărești” rata la bancă (dacă faci credit) cu o sumă, dar îți „scazi” factura la întreținere cu o sumă comparabilă sau chiar mai mare. După ce creditul/investiția inițială se achită, rămâi doar cu avantajele: o casă cu cheltuieli foarte mici de operare.

Ce riscuri sau sancțiuni există dacă nu se respectă standardul nZEB?

Din perspectivă legală, neîndeplinirea standardului nZEB la o construcție nouă atrage imposibilitatea legală de a construi sau utiliza clădirea respectivă. Concret, autoritățile locale nu vor elibera autorizația de construire pentru un proiect care nu demonstrează conformarea cu cerințele nZEB (prin documentația tehnică și studiul energetic aferent).

Chiar dacă cineva ar încerca să „fenteze” în faza de proiect, la finalizarea lucrărilor nu se va putea realiza recepția dacă imobilul nu atinge performanța energetică cerută – deoarece nu se va acorda certificatul de performanță energetică necesar recepției. Fără recepție, practic construcția nu poate fi intabulată și folosită legal.

Altfel spus, nu există un polițist al nZEB care să te amendeze pe loc, însă sancțiunea este intrinsecă procesului de autorizare: nu primești dreptul de a construi sau de a da în folosință clădirea dacă ignori aceste cerințe. Pentru dezvoltatorii imobiliari, asta s-ar traduce și în imposibilitatea de a vinde locuințele (neavând acte în regulă). Pentru proprietarul individual, înseamnă că proiectul de casă trebuie oricum ajustat și adus la zi înainte de a primi aprobările.

Este bine de știut că autoritățile locale (primăriile) trebuie să elaboreze planuri pentru creșterea numărului de clădiri nZEB în localitățile lor, deci ne putem aștepta și la o atenție sporită din partea administrațiilor în verificarea acestor cerințe.

Per ansamblu, riscul principal dacă nu respecți nZEB este să nu poți legaliza construcția. În plus, ai dezavantajul că vei rămâne cu o clădire ineficientă, care în timp va genera costuri mari de întreținere și probabil va necesita oricum reparații/modernizări pentru a fi adusă la standard (pe cheltuiala ta și eventual cu disconfortul de a interveni asupra unei case deja făcute). Așadar, nu merită încercată evitarea standardului – este atât o obligație, cât și o oportunitate de a avea o casă mai bună.

Exemple practice și sfaturi pentru proprietari care vor să se conformeze nZEB

Exemplu practic – construcție nouă: Să zicem că o familie dorește să își construiască în 2025 o casă nouă de ~150 m² în România. Primul pas este să angajeze un arhitect/proiectant care cunoaște cerințele nZEB. Împreună, vor gândi casa astfel încât să minimizeze consumul: se decide orientarea casei cu livingul spre sud (pentru soare), se aleg materiale de construcție eficiente (zidărie și termoizolație de calitate), se prevăd ferestre tripan mari la sud și mici la nord, se include un sistem de ventilație centralizat cu recuperare și o pompă de căldură pentru încălzire. Pe acoperiș, proiectul include 10 panouri fotovoltaice care să producă ~3 kW electric. Familia știe că aceste alegeri vor crește costul casei, dar a bugetat în plus – de exemplu, pompa de căldură costă cu vreo 5.000 € mai mult decât o centrală pe gaz, iar ferestrele triple sunt cu 20% mai scumpe decât unele standard. Construcția decurge atent: se urmărește montajul corect al izolației (fără goluri), etanșarea membranei anticondens la acoperiș, lipirea benzilor de etanșare la ferestre etc. La final, casa primește certificatul energetic care confirmă că are un consum specific de ~80 kWh/m²/an, deci în categoria nZEB (sub pragul de 111 kWh/m²/an pentru case unifamiliale). Familia se mută în noua locuință și observă imediat confortul: iarna temperatura se menține cu ușurință la 22°C peste tot, iar pompa de căldură împreună cu izolarea fac ca factura la curent (pentru încălzire) să fie foarte mică. Investiția inițială mai mare începe să se justifice prin costurile lunare aproape inexistente – practic plătesc mai mult rata la bancă, dar mai nimic la întreținere.

Exemplu practic – renovarea unei case vechi: Un alt caz: o familie are o casă construită în 1980, parter + etaj, neizolată, cu sobă pe lemne. Cheltuielile și disconfortul iernii îi determină să o renoveze la standard nZEB. Ei aplică pe exterior 15 cm polistiren grafitat pe pereți și 25 cm vată minerală în pod, schimbă toate ferestrele vechi cu unele PVC tripan, izolează planșeul peste pivniță cu 10 cm de polistiren extrudat și pun folie hidroizolantă la fundație. Sobele pe lemne le înlocuiesc cu o pompă de căldură aer-apă, montând și calorifere noi dimensionate pentru temperaturi joase. Instalează pe acoperiș 4 panouri solare termice pentru apă caldă menajeră și 12 panouri fotovoltaice (circa 4 kW) pentru energie electrică, plus un boiler cu pompă de căldură pentru apă caldă. De asemenea, montează un sistem de ventilare cu recuperare, ascuns în pod, cu distribuție în fiecare cameră. La finalul lucrărilor, casa – care inițial era în clasa energetică E – ajunge în clasa A și îndeplinește criteriile nZEB (are peste 30% din energie din surse regenerabile și un necesar total mult redus). Pentru proprietari, transformarea este vizibilă: dacă înainte consumau ~30 m³ de lemn pe iarnă și aveau variații mari de temperatură între camere, acum casa se încălzește uniform cu costuri mult mai mici la curent. Ei au beneficiat și de finanțare prin programul Casa Eficientă Energetic (au obținut ~50.000 lei de la stat), ceea ce i-a ajutat să suporte costul schimbărilor. Această renovare i-a scutit totodată de grijile legate de viitoare restricții (UE dorește eliminarea caselor de clasă energetică inferioară, eventual prin taxe sau interdicții de vânzare în viitor).

Sfaturi practice pentru proprietari:

• Începeți cu un audit energetic sau consultanță de specialitate. Dacă vreți să construiți sau să renovați, apelați la un auditor energetic sau arhitect familiarizat cu nZEB. Acesta vă poate spune concret ce măsuri sunt necesare pentru proiectul vostru și cum puteți atinge standardul. O analiză preliminară vă va ghida investițiile către ce contează cu adevărat (de exemplu, câtă izolație să puneți sau ce putere la panouri vă trebuie).
• Planificați bugetul realist, ținând cont de costurile suplimentare. Includeți în deviz lucruri precum: termoizolație suplimentară, ferestre de mai bună calitate, sistem de ventilație și echipamente regenerabile. E mai ușor să faceți aceste lucruri în faza de construcție decât ulterior. Țineți cont că pe termen lung veți recupera aceste costuri prin facturi mai mici, deci gândiți investiția într-un orizont de 5-10 ani, nu doar costul inițial.
• Căutați și profitați de finanțări disponibile. Verificați programele guvernamentale sau locale: de la Casa Verde (pentru panouri fotovoltaice) până la fonduri prin PNRR pentru eficiență energetică sau credite bancare verzi cu dobânzi preferențiale. Acestea pot acoperi o parte din cheltuieli. Documentați-vă și pregătiți actele din timp, pentru că astfel de programe au perioade de înscriere limitate.
• Nu faceți rabat la calitatea execuției și materialelor. O mare parte din eficiența unei case vine din detalii. Asigurați-vă că echipa de constructori respectă proiectul: izolația trebuie montată corect (fără întreruperi), folia anticondens la acoperiș și membranele de etanșare la ferestre trebuie instalate cum trebuie, instalațiile trebuie puse în operă etanș. Supravegheați sau desemnați un diriginte de șantier care cunoaște importanța acestor elemente. O punere în operă defectuoasă poate compromite performanța, chiar dacă materialele sunt de top.
• Colaborați strâns cu proiectantul și constructorul, fiți informați. Ca proprietar, fiți parte din proces: puneți întrebări, cereți explicații despre soluțiile alese și de ce sunt necesare. Standardul nZEB poate părea complicat, dar rolul specialiștilor e să îl traducă în soluții concrete pentru casa voastră. Nu ezitați să cereți opinii independente (de exemplu, de la un auditor energetic) dacă nu sunteți sigur de o alegere. Responsabilitatea finală pentru o casă nZEB este și a proprietarului – așa că fiți vigilenți și implicați pe tot parcursul proiectului.

În final, trecerea la nZEB reprezintă un pas înainte pentru toată lumea: de la proprietari (care vor locui mai bine și mai ieftin) la societate (care va avea un mediu mai curat și consum energetic mai redus). Deși poate părea o provocare administrativă sau tehnică, avantajele depășesc cu mult efortul inițial. O casă nZEB este o casă mai inteligentă, mai sănătoasă și mai sustenabilă, pregătită pentru viitor. Dacă sunteți în fața deciziei de a construi sau renova, priviți standardul nZEB ca pe o oportunitate de a face lucrurile „ca la carte” – veți avea pe termen lung o locuință de care să fiți mândri, confortabilă și economică, contribuind în același timp la un viitor mai verde.