
În ultimii ani, casele pe structură metalică au devenit o opțiune tot mai populară în Europa, deși există încă multe mituri și idei preconcepute legate de acest tip de construcție. O casă pe structură metalică își are scheletul de rezistență realizat din elemente metalice (în principal profile de oțel galvanizat formate la rece sau laminate), în locul materialelor tradiționale precum cărămida, betonul sau lemnul. Acest tip de construcție se remarcă prin rezistență și durabilitate sporite, oferind beneficii pe termen lung proprietarilor. În continuare, vom explora în detaliu ce implică o casă pe structură metalică – de la modul de construcție, avantaje și dezavantaje, până la comparația cu alte sisteme, costuri, durată de execuție, cerințe de autorizare și sfaturi practice pentru cei care iau în considerare această soluție.
Casele pe structură metalică sunt locuințe ale căror pereți portanți și planșee se sprijină pe un cadru structural metalic, în general alcătuit din profile de oțel. Acest cadru poate fi realizat fie din profile groase laminate, fie – mult mai frecvent în cazul caselor – din profile ușoare formate la rece fabricate din oțel galvanizat subțire. Profilurile metalice se produc de obicei industrial, la dimensiunile proiectate, și se asamblează pe șantier prin șuruburi sau alte îmbinări mecanice, fără sudură. Rezultă un schelet metalic precis și rigid, care preia toate încărcările clădirii și le transmite fundației.
Casa rezultată arată și funcționează la fel ca orice altă casă, diferența majoră fiind în „scheletul” invizibil din interiorul pereților. Pentru rigidizare și stabilitate, se folosesc și panouri de OSB sau contravântuiri metalice, iar planșeele și acoperișul pot fi și ele realizate din profile de oțel sau, în unele cazuri, cu beton ori lemn.
Fundația unei case pe structură metalică este de regulă din beton armat, la fel ca în sistemele tradiționale. Avantajul este că, datorită greutății proprii mult mai reduse a structurii metalice comparativ cu zidăria, solicitările transmise terenului sunt mai mici – deci adesea se pot proiecta fundații optimizate, cu un consum mai mic de beton și oțel. Acest lucru poate diminua costurile și durata execuției fundației, însă soluția exactă depinde de studiul geotehnic (dacă terenul are portanță scăzută sau alte probleme, fundația va necesita oricum dimensiuni și armături suplimentare indiferent de tipul structurii). Peste fundație se montează structura metalică și apoi se trece la închideri, instalații și finisaje – proces pe care îl detaliem în secțiunea despre etape și durată.
În esență, casele pe structură metalică fac parte din categoria construcțiilor „uscate” și prefabricate, asemănătoare într-o anumită măsură cu casele pe structură de lemn: multe elemente sunt produse în fabrică și doar asamblate pe șantier, eliminând etapele lungi de zidărie umedă sau betoane (cu excepția fundației). Acest mod de execuție aduce o serie de avantaje importante, dar și câteva provocări, pe care le vom discuta în continuare.
Casele pe structură metalică vin la pachet cu numeroase avantaje, motiv pentru care sunt recomandate tot mai des de specialiști ca alternativă modernă la zidărie sau lemn. Iată principalele beneficii ale acestui sistem constructiv:
Desigur, lista de avantaje poate continua în funcție de specificul fiecărui proiect. Pe scurt, o casă pe structură metalică modernă este sigură, durabilă, rapid de construit și eficientă din multe puncte de vedere, reprezentând o soluție atractivă pentru construcțiile rezidențiale contemporane.
Niciun sistem de construcție nu este perfect, așadar este important să cunoaștem și posibilele dezavantaje sau limitări ale caselor pe structură metalică. Iată aspectele la care trebuie să fim atenți:
În concluzie, dezavantajele caselor pe structură metalică țin în principal de necesitatea unei proiectări și execuții atente (pentru a asigura izolația termică/fonică optimă și protecția la coroziune), de adaptarea limitată pe parcursul lucrării și de acceptarea pe piață. Multe dintre aceste puncte slabe pot fi însă depășite prin soluții tehnice (izolații eficiente, tratamente anticorozive) sau pur și simplu prin informare și planificare (apelarea la specialiști competenți, cunoașterea exactă a ceea ce implică sistemul înainte de a începe construcția).
Pentru a înțelege mai bine unde se situează casele pe structură metalică, este util să le comparăm cu celelalte două sisteme constructive majore utilizate la case: structurile din lemn și structurile din zidărie (cărămidă/BCA) cu beton armat. Fiecare sistem are avantajele și dezavantajele sale, iar decizia finală depinde de prioritățile și contextul fiecărui constructor.
Structura din lemn este, alături de metal, tot o structură ușoară. Principiul de rezistență e similar: schelet de stâlpi și grinzi (din lemn în acest caz) care preiau încărcările și le transmit la fundație. Avantajele caselor pe lemn includ tradiția îndelungată, precum și disponibilitatea materialului – lemnul se procură și se lucrează relativ ușor.
Alte beneficii: lemnul este un material natural, ecologic și cu estetică plăcută. Casele din lemn sunt și ele durabile (dacă sunt bine întreținute pot rezista generații întregi) și se construiesc repede, multe fiind prefabricate similar cu cele metalice. De asemenea, lemnul are o capacitate termoizolantă mai bună decât oțelul – transmite mai greu frigul sau căldura, deci riscul de punți termice e mai redus. Astfel, s-a observat că într-o casă din lemn „iarna e mai cald și vara mai răcoare” decât într-o casă din zidărie, dacă ambele sunt fără termoizolație suplimentară. Desigur, și casele de lemn moderne se izolează cu vată sau alte materiale, dar punctul de plecare este favorabil lemnului din punct de vedere termic.
Pe de altă parte, dezavantajele lemnului țin de vulnerabilitatea materialului: calitatea lemnului poate varia, există pericolul de foc (lemnul arde ușor dacă nu e tratat ignifug) și de dăunători (insecte, ciuperci) dacă nu e tratat antiseptic. Lemnul este higroscopic – absoarbe și cedează umezeala – ceea ce în timp poate duce la deformări, contrageri sau apariția de spații între elemente, necesitând reparații periodice (bătăi de cuie, pene pentru strângerea grinzii etc.). Comparativ, oțelul nu se contractă și nu se umflă cu variațiile de umiditate, deci structura metalică rămâne dimensional stabilă în timp. Lemnul mai are limita că, pentru a fi folosit structural, trebuie să aibă anumite calități (fără noduri mari, uscat corect); nu întotdeauna se găsește ușor lemn de calitate, putând apărea variații. În schimb, oțelul este fabricat industrial după standarde clare – omogen ca material.
În ceea ce privește rezistența la cutremur, ambele sisteme ușoare (lemn și metal) sunt performante dacă structura e concepută corect. Lemnul are o oarecare elasticitate naturală și casele pe cadre din lemn au demonstrat comportament foarte bun la seisme (de aceea multe case tradiționale din zone seismice sunt din lemn). Casele din lemn și cele din metal se situează ambele peste nivelul de siguranță al zidariei la acest capitol. Rezistența la foc diferă însă net: metalul nu arde, pe când lemnul cedează la incendiu dacă nu are protecții speciale. Oțelul își pierde totuși rezistența la temperaturi foarte înalte (peste ~500°C devine plastic), dar în casele mici incendiile sunt de obicei limitate ca durată și temperatură, iar placările cu gips-carton (care au rezistență la foc) protejează profilele.
Costurile unei case din lemn versus metal depind mult de configurație. În general, ambele tind să fie mai ieftine decât zidăria. Unele estimări plasează prețul la cheie al unei case din lemn în jur de 2.500–4.400 lei/m², similar cu intervalul pentru o casă metalică. Așadar, între lemn și oțel, costul nu este un diferențiator major – ambele pot fi accesibile. Lemnul ar putea fi ceva mai ieftin pe partea de structură brută (materialul în sine este mai ieftin per kg decât oțelul), însă necesită poate mai multă manoperă calificată la îmbinări. Metalul are prețul profilelor ceva mai mare, dar câștigă la capitolul precizie și viteză de montaj.
Structura din zidărie și beton este considerată în mod tradițional cea mai solidă și durabilă. În România, majoritatea covârșitoare a caselor (estimat peste 70%) se construiesc astfel, fie ca zidărie portantă (cărămizi sau BCA cu centuri și buiandrugi din beton), fie ca structură în cadre de beton armat cu umplutura de zidărie. Avantajele acestui sistem includ:
Cu toate aceste atuuri, dezavantajele caselor tradiționale din zidărie&beton nu sunt de neglijat:
Cât costă o casă pe structură metalică? – este probabil întrebarea principală a oricărui potențial beneficiar. Răspunsul depinde de mulți factori (suprafață, nivel de finisare, locație, dotări), dar vom încerca să conturăm câteva repere și să comparăm cu alternativele.
Pe baza datelor orientative oferite de necesit.ro pentru anul 2025, o casă pe structură metalică la cheie are un cost mediu de aproximativ 3.400 lei pe m² (echivalent ~700 €/m²). În practică, prețurile pot porni de la ~2.500 lei/m² pentru proiecte economice simple și pot urca spre ~4.400 lei/m² pentru case cu finisaje premium și dotări moderne. Prin contrast, o casă clasică din cărămidă are un cost mediu mult mai ridicat – în jur de 8.000 lei/m² (~1600 €/m²) la cheie, putând varia în general între 6.300 lei/m² și 10.000 lei/m², în funcție de complexitate. Așadar, diferența de cost este semnificativă: casele pe structură metalică sunt, conform acestor estimări, mult mai ieftine comparativ cu cele din cărămidă.
Câteva explicații pentru acest cost mai redus al caselor metalice:
Este de menționat că unele surse (precum un ghid MatHaus) afirmă că structura metalică ar fi mai scumpă decât una din zidărie sau lemn. Acest lucru poate fi adevărat dacă ne raportăm strict la costul structurii de rezistență (profilele de oțel vs. cărămida și betonul pentru pereți). Oțelul a avut prețuri ridicate în ultimii ani pe piețele internaționale, deci metri cubi de structură metalică pot costa mai mult decât metri cubi de zidărie. Însă diferența vine la celelalte capitole: la manoperă, la timpul de execuție, la faptul că în zidărie ai oricum și elemente din oțel (armături, centuri) și volume mari de beton. Dacă tragi linie, raportul preț/performanță al casei metalice este superior – cu un buget echivalent, obții o casă mai bine izolată, mai rezistentă și mai rapid gata. Practic, calitatea costă, dar în cazul structurilor metalice primești foarte multă calitate raportat la cost.
Un alt aspect al costurilor: exploatarea în timp. O casă metalică, fiind eficient izolată, va avea cheltuieli mai mici de încălzire. Unele estimări sugerează că facturile de încălzire pot fi cu până la 50-75% mai mici la o casă pe schelet metalic bine izolată comparativ cu una de zidărie tradițională slab izolată. De asemenea, costurile de întreținere (reparații structurale) sunt reduse: nu ai crăpături de tencuială din tasare, nu ai probleme de fungi în structura metalică, nu trebuie să impregnezi periodic structura ca la lemn etc. Sigur, orice casă necesită întreținere la finisaje (zugrăveli, acoperiș, instalații), dar scheletul metalic în sine nu cere atenție specială odată ce a fost închis ermetic și protejat de umezeală.
Unul dintre cele mai mari avantaje ale caselor pe structură metalică este rapiditatea execuției. Să detaliem cum decurge un astfel de proiect și cât durează fiecare etapă, de la idee până la casă finalizată:
1. Proiectarea și autorizarea (durată variabilă):
Această etapă este comună oricărei construcții. Implică realizarea proiectului de arhitectură, rezistență și instalații, adaptat structurii metalice, și obținerea certificatului de urbanism, a avizelor necesare și a autorizației de construire. Durata poate fi între 1 și 3 luni sau mai mult, în funcție de complexitatea proiectului și de timpul necesar aprobărilor. Autorizarea se face după aceleași proceduri ca la o casă tradițională – casele pe structură metalică respectă aceleași reglementări ca cele din cărămidă sau beton, nefiind necesare avize suplimentare speciale, ci doar documentația standard (DTAC) cu toate studiile și proiectele. Așadar, nu există obstacole legale deosebite: dacă proiectul este bine făcut și respectă normele, autorizația de construire se obține în mod obișnuit de la primărie.
2. Amenajarea terenului și fundația ( ~1 lună):
După obținerea autorizației, primul pas practic este organizarea de șantier (delimitare teren, aducere utilități provizorii) și execuția fundației. Se sapă șanțurile sau cuva pentru radier, se armează și se toarnă betonul. La o casă medie, fundația poate fi terminată cam într-o săptămână de muncă efectivă, dar se lasă de regulă încă 2-3 săptămâni pentru întărirea betonului (cofrajele la grinzi de fundare se scot în câteva zile, dar betonul atinge rezistența de proiectare în ~28 zile). Totuși, nu e nevoie să aștepți chiar 28 zile pentru a continua lucrul – la ~7-10 zile se poate începe montarea structurii ușoare deasupra, deoarece aceasta este foarte ușoară și nu va solicita excesiv betonul (spre deosebire de zidărie, care ar pune greutate multă). În paralel, se pot executa hidroizolațiile la fundație și pregătirea șantierului pentru montaj.
3. Fabricarea și montajul structurii metalice (1-2 săptămâni):
În mod ideal, în perioada cât se realizează fundația, producătorul profilelor metalice deja fabrică elementele structurii în fabrică, după planurile de execuție. Astfel, imediat ce fundația e pregătită, panourile și profilele sunt livrate pe teren și echipa începe asamblarea. Montajul structurii metalice pentru o casă standard (parter + etaj) poate dura doar câteva zile până la 1 săptămână, deoarece elementele vin gata debitate și găurite, îmbinările se fac rapid cu șuruburi. De exemplu, ridicarea cadrului structural al pereților și poziționarea grinzilor de planșeu poate fi realizată în 5-7 zile la o casă de ~150 m². Evident, casele mai mari sau mai complexe pot dura ceva mai mult, dar oricum discutăm de săptămâni, nu luni. După montarea structurii, aceasta va fi rigidizată cu contravântuiri și eventual verificată de inginerul de structură pentru conformitatea cu proiectul.
4. Închiderile (pereți, planșee, acoperiș) – ~2 săptămâni:
Odată scheletul metalic asamblat, următorul pas este “închiderea” casei, adică realizarea pereților exteriori și a acoperișului, astfel încât clădirea să fie protejată de intemperii. La exterior, se montează plăcile (de OSB, fibrociment etc.) pe ambele fețe ale pereților, lăsând spațiu pentru izolație. La acoperiș se montează fermele (dacă nu erau deja parte a structurii) și învelitoarea provizorie (folie anticondens + tablă sau alt acoperiș). Simultan, se poate pune tâmplăria (ferestrele și ușile) astfel că, după aceste operații, casa este „la roșu” – adică are acoperiș, pereți și geamuri, fără finisaje. Această etapă este foarte rapidă la casele metalice: în medie cam o săptămână pentru a închide complet o casă de dimensiuni medii. Practic, în acest punct ploaia nu mai poate afecta interiorul, deci lucrările pot continua indiferent de vreme.
5. Instalațiile (electrice, sanitare, termice) – 1-2 săptămâni:
Cu pereții montați, se poate trece la instalarea rețelelor electrice și sanitare în interiorul pereților și plafoanelor. Avantajul structurilor pe profile este că de obicei vin pre-găurite sau cu spații tehnice prin care traseele de cabluri și țevi se așază ușor, fără a fi nevoie să spargi pereți. Electricienii și instalatorii pot lucra eficient, iar într-o casă de dimensiuni obișnuite instalațiile de apă, canalizare, curent și încălzire pot fi terminate în circa două săptămâni. Dacă se optează pentru sisteme moderne (încălzire în pardoseală, ventilare cu recuperare de căldură etc.), acestea se montează tot acum. Este important ca aceste lucrări să fie bine coordonate – de regulă, antreprenorul general planifică intervenția instalațiilor imediat după ce casa e la roșu, pentru ca apoi să se poată închide pereții interiori complet.
6. Finisajele interioare și exterioare – ~3-4 săptămâni:
Ultima etapă constă în aducerea casei de la stadiul de structură închisă la stadiul „la cheie”. Asta implică: montarea placărilor de gips-carton la interior (după ce s-au pus izolațiile și instalațiile în pereți), gletuirea și vopsirea lor, realizarea pardoselilor (șapă uscată sau umedă, parchet, gresie), placarea băilor cu faianță, montarea obiectelor sanitare, a prizelor, corpurilor de iluminat, ușilor interioare etc., plus termoizolarea fațadei și tencuiala decorativă exterioară. Fiind destul de multe operațiuni, finisajele iau în jur de o lună. Unele pot fi făcute în paralel (de exemplu, se poate lucra simultan la interioare și la fațadă dacă sunt echipe diferite). În medie, în 3-4 săptămâni o echipă bine organizată poate termina totul, incluzând eventuale terase, trotuare perimetrale etc..
Adunând toate aceste etape, reiese că timpul total de construire efectivă pentru o casă pe structură metalică este de aproximativ 3 luni (circa 90 de zile lucrătoare). Desigur, durata calendaristică poate fi ceva mai mare dacă apar pauze, dar este perfect realizabil ca în 3-4 luni de la turnarea fundației să ai casa finalizată. Comparativ, o casă similară din cărămidă ar necesita cel puțin 5-6 luni de lucru pentru a ajunge în același stadiu. Practic, economisești 2-3 luni, ceea ce înseamnă că poți locui mai repede în casa ta și reduci mult expunerea șantierului la intemperii.
Trebuie subliniat că aceste cifre presupun o bună organizare și un proiect bine pus la punct de la început. Dacă proiectul tehnic e complet, profilele vin la timp și echipa știe ce are de făcut, construcția va decurge fluent. Un alt factor care contează este anumitul timp “mort” cu autorizațiile – uneori obținerea avizelor poate dura mai mult decât construcția în sine! Așadar, viitorii proprietari ar trebui să înceapă din timp demersurile birocratice, pentru ca atunci când sunt gata actele, să poată demara imediat lucrările.
În concluzie, etapele construcției unei case pe structură metalică nu diferă foarte mult de cele ale oricărei case (proiectare, fundație, structură, închideri, instalații, finisaje), însă tempo-ul este accelerat. În ~3 luni de șantier concentrat se poate ridica o casă completă, un avantaj major față de metodele tradiționale.
Mulți se întreabă dacă o casă pe structură metalică este acceptată de autorități la fel ca una tradițională și dacă procesul de autorizare e diferit. Răspunsul scurt este: da, este acceptată și nu sunt diferențe majore în procedură.
Conform legii în vigoare (Legea 50/1991 republicată și actualizată), pentru orice construcție cu caracter permanent ai nevoie de autorizație de construire de la autoritatea locală, indiferent de materialul sau sistemul structural folosit. Casele pe structură metalică se supun acelorași prevederi ca orice altă casă. Nu există restricții care să spună că “nu ai voie casă pe structură ușoară” – atâta timp cât proiectul este realizat de un arhitect și un inginer de structură autorizați și respectă normativele, primăria va elibera autorizația de construire pentru o casă pe structură metalică exact cum ar face-o pentru una din cărămidă.
Pașii pentru autorizare sunt identici: se obține mai întâi Certificatul de Urbanism (care specifică ce reglementări locale trebuie respectate și ce avize sunt necesare). Apoi se comandă studiile obligatorii (de exemplu, studiul geotehnic pentru analiza terenului – absolut necesar pentru dimensionarea corectă a fundației și structurii, și ridicarea topografică). Cu aceste date, se întocmește Documentația Tehnică pentru obținerea Autorizației de Construire (DTAC), care conține proiectul de arhitectură, proiectul de rezistență (inclusiv planșe și memorii tehnice pentru structura metalică) și proiectele de instalații, plus toate avizele (mediu, utilități, apărare contra incendiilor – dacă e cazul etc.) Dosarul complet se depune la primărie, iar în 30-60 de zile se emite Autorizația de Construire. Nu există cerințe speciale doar pentru că e structură metalică – de pildă, unele persoane se întreabă dacă pompierii (ISU) aprobă casele pe metal; răspunsul este că pentru o locuință individuală nu ai nevoie în mod normal de aviz ISU (acesta e cerut doar la clădiri publice sau ansambluri mari), iar oricum o structură metalică e chiar mai bună la foc decât una de lemn. La fel, din punct de vedere seismic, proiectul de structură semnat de un inginer atestă că locuința e calculată la cutremur conform normelor – deci nu e nevoie de nimic “în plus” față de o casă obișnuită.
Eventuale particularități: Singurele aspecte de care trebuie ținut cont sunt legate de încadrarea urbanistică. În unele zone sau ansambluri rezidențiale, Planul Urbanistic poate dicta un anumit aspect exterior al casei – de exemplu, să aibă fațadă tradițională sau anumite materiale. Acest lucru se poate realiza oricum cu structura metalică (poți pune placaj de cărămidă aparentă pe fațadă dacă se cere stil clasic). Un alt exemplu: în zonele protejate sau la case de patrimoniu, s-ar putea ca structura metalică să nu fie agreată dacă modifică aspectul, dar asta e o situație foarte particulară. În principiu, nu există obstacole legale: în România s-au construit și se construiesc deja numeroase case pe structură metalică, autorizate perfect legal.
Ca viitor beneficiar, important este să lucrezi cu un proiectant care știe să facă documentația conform cerințelor și cu un constructor care să îți pună la dispoziție toate documentele necesare (cum ar fi agrementele tehnice pentru sistemul constructiv, dacă folosești un sistem mai special). Dar aceste detalii sunt parte din serviciile oferite de firmele de profil – de exemplu, mulți constructori specializați în case metalice includ în pachet și realizarea proiectului tehnic și obținerea autorizației pentru client, tocmai ca să nu existe bătăi de cap.
În concluzie, autorizarea unei case pe structură metalică se face la fel ca pentru orice casă. Respectați procedurile standard și nu veți întâmpina piedici suplimentare. Important: nu începeți construcția fără autorizație! (Regula se aplică indiferent de material – și fundația unei case metalice tot fundație e, deci are nevoie de aprobare legală).
Dacă luați în considerare construirea unei case pe structură metalică, iată câteva recomandări finale, bazate pe experiența specialiștilor și pe eventualele greșeli de evitat:
Dezvoltat decu multăpentru oameni și imobiliare © 2025 - Toate drepturile rezervate